În timpul durut
Psalții-au tacut
Și Iisus tăcea
Și mă privea,
Nu-mi răspundea
Patimilor,
Rugăminților,
Lacrimilor
Din mintea și inima toată,
Pentru Eva și Maria de-odată.

Să socotesc,
Să stăruiesc
Pe una în inima mea
De-aș putea s-o așez
Și să îndur
Făr’ de-nconjur
Destinul.
În patimi pe veci să adorm
Sau harul ceresc
Să-l preacinstesc
Atunci când mă ridic și umblu din somn.

Că nu e durere mai mare
Și făr’ de-ndurare
Decât în carne
Și-n suflet,
Pe drum să n-ai pace,
Atunci când Iisus te privește și tace.